Resetare financiară

Astăzi după ce m-am trezit am deschis fereastra să fac ca de obicei câteva respirații adânci la prima oră când încă domnește acea liniște unică și îmi pot pune ordine în gânduri.

În jurul orei 6 dimineața Bucureștiul încă nu s-a trezit, nici copiii să ceară câte ceva de la tine, este cel mai bun moment al zilei în care sunt suficient de odihnit și motivat să scriu.

Este sfatul cel mai bun pe care îl pot da cuiva: să te trezești mai devreme decât restul lumii, și să profiți de acea liniște de o oră în care să-ți plănuiești ziua, să-ți rescrii sau recitești obiectivele cu intenție, să citești dintr-o carte constructivă și instrucțională, sau poți folosi acea oră pentru a învăța și dobândi o nouă abilitate profesională sau personală, poți face unul din atâtea lucruri prin care să-ți crești valoarea ca individ.

Cu un astfel de obicei zilnic vei ieși din tiparul clasic și în cele din urmă, după ce obiceiul devine o rutină întipărită și ne-negociabilă, rezultate remarcabile vor fi inevitabile.

Problema e că cei mai mulți ne dorim rezultate deosebite dar nu suntem dispuși să depunem eforturile necesare pentru a le obține.

E mai simplu să dormi până când sună alarma ba chiar să mai lenevești după ce sună, să te trezești într-un mod reactiv și pe grabă să faci lucrurile automat fără să mai ai timp să te gândești la altceva pentru că primul lucru pe care îl faci e să-ți verifici notificările din telefon apoi intri în rutina email-urilor de la job care nu-ți dau pace să mai poți face orice altceva…

Și apoi ne întrebăm de ce nu avem rezultate. Avem același număr de ore la dispoziție fiecare dintre noi, dar există o diferență enormă de cum anume le folosim.

***

Ce legătură are aceasta cu libertatea?

Păi în primul rând folosindu-ți timpul în mod intenționat și planificat pentru un scop precis și nu cum îți impune societatea ieși din capcana rutinei în care te simți ocupat pentru că ai un program de la 9 la 18 dar în urma căruia nu constați decât rezultate mediocre fără un progres semnificativ.

Uite o altă perspectivă cu care de fapt am vrut să încep: când am deschis fereastra și m-am uitat spre cer de dimineață am observat cât de frumos și natural zburau câțiva pescăruși, ce sunete divine scoteau în timp ce se bucurau de libertatea de a zbura oriunde își doreau.

Apoi mi-am amintit de niște papagali pe care i-am văzut închiși în colivii, expuși într-un magazin de animale de casă la mall.

Acei papagali erau frumoși și păreau că se bucurau de hrana pe care o primeau și de situația lor, dar cu siguranță pentru că de când s-au născut au fost captivi și nu au știut ce înseamnă să fie liberi.

Și probabil că dacă ar fi lăsați să zboare nici nu ar face-o pentru că ei sunt atât de obișnuiți să stea captivi încât nici nu mai știu ce capacitate au de a-și folosi aripile pentru a zbura mai departe spre libertate.

Acum, ar fi mai multe scenarii în viețile oamenilor care pot fi comparate cu libertatea pescărușilor versus captivitatea papagalilor.

Una dintre ele este captivitatea unui job stresant care nu-ți place dar la care trebuie să mergi și să înduri orice presupune el pentru că este singura sursă de venit prin care îți poți achita facturile și întreține familia, copiii…

Alta ar putea fi captivitatea datoriilor. Este una pe care de fapt ne-o provocăm singuri și atunci ne facem cu atât mai mult dependenți de programul jobului 9-18.

Eu am ajuns să mă îndatorez la bănci peste măsura pe fondul unei situații în care nu eram pregătit și tot ce aveam era un salariu bunicel și aparent stabil în industria IT.

Când mi-am făcut o familie și a apărut primul copil am decis că nu mai putem locui în chirie, și am contractat un credit ipotecar pe 30 de ani prin programul Prima Casă.

Pentru a achita avansul am folosit descoperirea de cont în valoare de 3 salarii, iar pentru a renova și mobila apartamentul am făcut un credit de nevoi personale.

Apoi pentru că salariul se înjumătățise foloseam un card de cumpărături pentru care dacă nu rambursam în timp plăteam dobânzi extrem de usturătoare.

Mi-am petrecut astfel anii 30 ai vieții mele, captiv în datorii pe care a trebuit să mi le fac în special datorită faptului că până atunci nu am avut o educație financiară prin care să-mi pregătesc mai înțelept un început financiar mai fericit al vieții de familie.

Am auzit de povești și mai năstrușnice despre datorii care în unele cazuri pot deveni chiar tragice, deci din păcate se poate și mai rău.

Eu sunt un caz fericit în care m-am trezit la un momentdat la realitate, am constatat că eram pe un drum greșit și în pofida faptului că a fost dureros mi-am vindecat anomalia financiară.

Aceasta este vestea bună, că dacă ne dorim cu adevărat putem ieși din captivitate. Sunt necesari doar trei pași: să decidem ce vrem cu ardoare, să căutam moduri de îndeplinire apoi să trecem la acțiune.

Cel mai greu pas unde și eu am eșuat pentru mult timp este ultimul: acțiunea. Sunt poate mai multe motive pentru care nu acționam, cum ar fi lipsa unei mentalități corecte despre bani, lipsa întregii responsabilități legat de finanțele personale, speranța că se va mai întâmpla o minune prin care situația mea financiară să se rezolve de la sine, și altele de acest gen.

Când cuțitul mi-a ajuns la os și am realizat că nimic nu ar fi avut să se schimbe dacă eu nu schimbam ceva la mine, atunci am trecut la acțiune!

După ce ai o conștientizare sinceră a situației financiare cu tine însuți și decizi că nu poți să mai accepți să rămâi în acea situație precară de până în acel moment, totul se schimbă pentru că ce decizi de fapt este să te eliberezi. E momentul în care începi să te repoziționezi, să te resetezi.

Am realizat că singur mă făcusem captiv în datorii și când nu am mai tolerat să rămân în acea situație care nu mă reprezenta, am căutat calea de a scăpa de acolo cu orice preț, iar orice altă dorință a mea a trecut pe plan secund.

Așa cum se spune despre un om bolnav că are o singură dorință – aceea de a se însănătoși, exact la fel și eu sufeream de amărăciunea datoriilor excesiv de apăsătoare și singura mea dorință a fost de a mă descotorosi de ele.

Am pornit un proces întreg de resetare a gândirii și comportamentului meu financiar în urma cu 4 ani care a fost baza transformării mele, și care este într-o continuă desfășurare pentru că nu cred că mă voi mai opri vreodată din a mă educa financiar.

Dar ce vreau să scot acum în evidență este că pentru a-ți îmbunătăți drastic situația financiară nu trebuie să dai o lovitură peste noapte, nu ai nevoie să câștigi la loto sau să ți se dubleze venitul imediat, nu trebuie să muți munți din loc, ci doar să aplici câteva principii simple legate de mentalitatea și gestionarea banilor pe care le menții apoi cu perseverență.

Este vorba despre a sta tu cu tine însuți, a reflecta asupra situației și obiceiurilor tale financiare, și a face ajustări comportamentale, schimbări mici ale obiceiurilor care în timp se adună și încep să dea rezultate.

Rezultatele nu apar imediat, începi să le constați câte puțin, iar ulterior după un timp de câteva luni, un an, doi, începi să vezi progres din ce în ce mai mare.

Eu eram îngrozit de cea mai mare datorie, cea ipotecară care se întindea pe mai bine de 15 ani, și mi se părea imposibil să mă eliberez de ea într-un timp scurt. După ce am apelat la o sesiune gratuită de coaching financiar Banometru și am făcut o simulare de achitare anticipată cu calculatorul online pentru credite, am văzut puterea achitării ratelor anticipate lunar.

La început am achitat anticipat sume mici, pe care ulterior le-am crescut pe măsură ce reușeam și să-mi fac ordine în finanțe eliminând cheltuieli inutile și emoționale. Apoi văzând cum în urma plaților anticipate perioada creditului scădea, am constat progresul care m-a făcut să mă ambiționez să achit anticipat sume și mai mari.

În final totul a condus la a reuși să achit anticipat întreg creditul ipotecar în aproximativ 2 ani. Am salvat mulți ani de rate dar mai ales de bani pe care dacă nu achitam anticipat i-aș fi plătit la bancă sub formă de dobânzi.

Astfel, m-am eliberat de ultima și cea mai mare datorie care mă apăsa, m-am descotorosit cum se mai spune de „maimuța” de pe spatele meu.

Nu mă mai afectează atât de tare panica unei eventuale recesiuni și nici variația ROBOR/IRCC de care eram terorizat înainte.

M-am eliberat de stres și acum văd lumea cu alți ochi: nu din spatele unui grilaj ci din zbor precum un pescăruș care poate fi liber de acum oriunde își dorește!

Cred că acestă liniște financiară este primul nivel de libertate, cea de a fi liber de datorii, de a îți asigura ție și familiei siguranța unei locuințe proprii. Atunci când nu o ai și reușești să o achiți în întregime, te poți considera un învingător.

Și lecția pe care am învățat-o eu este că un învingător nu se oprește din a lupta și a cuceri niciodată. Folosesc experiența dobândită pentru atingerea următorului nivel de libertate financiară: cel prin care randamentul investițiilor personale acoperă cheltuielile de trai.

Citește și Ce este inflația stilului de viață și cum te afectează.

Acționează acum!

Dacă ți-a plăcut acest articol, este pentru că înțelegi importanța îmbunătățirii situației tale financiare, dar te poți întreba „Cum să procedez mai exact în cazul meu?”. Aici te pot ajuta eu și te pot ghida în funcție de situația specifică în care te afli.

Sunt curios să aflu ce părere ai despre ce ai aflat din acest blog, să-ți cunosc povestea și cum te-a impactat informația din acest articol.

Accesează secțiunea Contact, trimite-mi un email, și îți voi răspunde în cel mai scurt timp posibil.

Nu uita să-ți faci timp să parcurgi și alte articole pe care le-am postat, iar pentru a rămâne informat să te abonezi ca să primești un email când un nou articol este publicat.

Primul pas este conștientizarea că ai nevoie de cunoștințe financiare, apoi urmează asimilarea lor.
Bunăstarea financiară nu începe prin a-ți dori mai mulți bani, ci prin a-ți schimba filozofia despre ei.